Cancerul gastric infiltrativ

Un daca nepronuntat, atit de medic cit i de pacient declanseaza un regret si totodata o inclestare pentru o pastrare o perioada mai lunga sau mai scurta, a celui mai nepretuit dar:VIATA.

Încărcat de

Se apreciaza ca cu cit se cunoaste mai bine o maladie si diagnosticheaza in stadiile timpurii, cu atit ea beneficiaza de un tratament mai eficient.

Cancerul gastric nu face exceptie de la aceasta regula. Desi frecventa sa este relativ stationara in ultimii ani, el se mentine totusi in seria neoplaziilor cu un indice redus de supravietuire. Solutia ce se impune pentru rezolvarea acestei provocari o constituie numai un diagnostic precoce stabilit cu ajutorul unor mijloace explorationiste in continua perfectionare si un tratament amplu ce necesita competenta, daruire, si nu in ultimul rind eforturi financiare aducatoare de aparatura medicala si medicamente adecvate.

Cancerul Gastric. Prof Dr Alexandru Oproiu sustine Legea Apei!

Incurajat de oferta ce destinul mi-a avansat-o, aceea de a cunoaste si a sluji nevoii de sanatate a omului, am aprofundat cunostintele actuale despre neoplasmul gastric incercind o aducere la zi a datelor oferite de literatura de specialitate, iar apoi o evaluare a experientei Clinicii a II-a Chirurgie a Spitalului Clinic Judetean Constanta in aceasta problema. Recunostinta mea se indreapta catre intreg personalul de cadre didactice al clinicii, ce mi-au pus la dispozitie cu genorozitate cunostintele dansilor.

Fie ca aceasta lucrare sa constituie o rasplata adusa stradaniei dansilor in formarea noilor generatii de medici. Din punct de vedere al distributiei geografice, incidentacancerului gastric se spune ca are tendinta de a creste de la vest spre est si de la sud spre nord.

In anul mortalitatea populatiei masculine americane prin cancer cancerul gastric infiltrativ era de doua ori mai mare decit in alte cancere, in timp ce pentru populatia feminina, ea se clasa dupa tumorile de col uterin si cele de san.

Pentru motive ce ramin inca incomplet elucidate, procentele de incidenta si de mortalitate prin cancer gastric s-au diminuat evident in ultimii 60 de ani. Astfel, in S. Cu toate acestea se estimeaza ca in anul au fost diagnosticate Anchetele epidemiologice sugereaza ca cancerul gastric infiltrativ de cancergastric este mai crescut in categoriile socio-economice cele maijoase.

Totusi, persoanele ce migreaza din zonele cu incidentacrescuta, catre zonele de incidenta slaba par a-si mentine susceptibilitatea lor fata de cancerul gastric, in timp ce riscul pentru descendenta lor se aproprie de cea a tarii de acceptiune Aceste cancerul gastric infiltrativ sugereaza ca un factor de mediu, cedebuteaza probabil foarte devreme hpv in uvula viata, este legat de dezvoltarea cancerului gastric, factorii alimentari carcinogeni fiind considerati ca factori principali.

Studii recente subliniaza o scadere puternica cancerelor cu localizare antrala si o discreta cancerul gastric infiltrativ href="http://asspub.ro/3702-papillomas-icd-10.php">papillomas icd 10 a cancerelor de cardia. Aspectele cauzale epidemiologice urmaresc agentii carcinogeni incriminati in regimul alimentar, cit si cunoasterea leziunilor ce au relatii strinse cu cancerul: ulcerul gastric, polipii gastrici, anemia pernicioasa, hernia hiatala, bontul gastric dupa gastrectomie.

Alti factori de prognostic au fost, de asemenea, propusi: -virsta si sexul pacientului, - tipul de curage ganglionar, - gradul de diferentiere tumorala, - ploidia, - prezenta de emboli vasculari.

• Ele af
• Cancerul gastric reprezintă pentru România o problemă importantă, având în vedere frecvenţa lui încă mare.
• Are breast papillomas cancerous

• Я сомневаюсь, чтобы схемы вечности использовались до этого момента, и здания тогда изнашивались естественным образом.

• Cancer osos coloana vertebrala

• Это смахивало на взгляд внутрь рассеченного надвое огромного здания: полы, стены и потолки, сломанные взрывом, походили на искаженный чертеж корабля в разрезе.

• Хедрона он не любил.

• Respiratory papillomatosis drug

Avand cancerul gastric infiltrativ vedere continuitatea gastro-esofagiana si piloro-duodenala, trebuie luate in considerare, in cadrul interventiilor asupra acestor zone, raspandirea directa si indirecta a neoplaziei peste limitele transelor de excizie.

Mai mult decat atat, stomacul este in contact cu diafragmul, peretele abdominal anterior, ficatul, colonul transvers, splina, rinichiul si suprarenala stanga, pancreasul, flexura splenica a colonului si cu anse intestinale. Stomacul prezinta doua deschideri si este descris ca avand doua margini sau curburi si doua fete. In realitate, suprafata sa exterioara este o suprafata continua si nu este impartita de nici o margine usor perceptibila. Atata vreme insa cat suprafata sa este intrerupta de insertiile marelui si micului epiploon de-a lungul unor profile care definesc umbra gastrica in radiografii, aceste margini pot fi privite ca impartind totusi suprafetele.

Mica curbura se intinde de la cardia la pilor si formeaza marginea dreapta a stomacului.

Coboara ca o continuare a marginii drepte a esofagului in fata fibrelor incrucisate ale pilierului diafragmatic drept, apoi intorcandu-se spre dreapta se curbeaza inferior de tuberozitatea omentala a pancreasului sfarsindu-se la pilor.

Cea mai decliva parte a sa formeaza un varf numit incizura angulara, variabila ca pozitie in functie de starea de repletiune a viscerului. Este folosita pentru a separa stomacul intr-o portiune dreapta si una stanga orizontala si respectiv verticala.

SFATUL SPECIALISTULUI

Curbura mica da insertie omentului mic intre foitele caruia se gasesc arterele gasrtice, stanga si dreapta, ramuri din trunchiul celiac, respectiv artera hepatica comuna. Marea curbura, in partea sa superioara este acoperita cu peritoneul de pe fata anterioara a stomacului.

In partea stinga a fundului gastric da insertie ligamentului gastro-splenic, in timp ce in partile ei inferioare cancerul gastric infiltrativ insertie marelui epiploon, intre foitele caruia se gasesc arterele gastro-epiplooice dreapta si stanga. Ligamentul gastrosplenic si marele epiploon, impreuna cu ligamentele gastrofrenic si lienorenal sunt de fapt regiuni ale aceleasi plici peritoneale, mezogastrul dorsal.

Partea stanga a fetei antero-superioare se gaseste inapoaia rebordului costal stang. Partea stanga superioara 5 acesteia devine postero-laterala, fiind in contact cu suprafata gastrica a splinei, jumatatea dreapta este in relatie cu lobii cuadrat si stang ai ficatului si cu peretele abdominal anterior.

Cand stomacul este gol poate fi in cancerul gastric infiltrativ cu aceasta fata si colonul transvers. Fata postero-inferioara este in relatie cu diafragmul, glanda suprarenala stanga, partea superioara a fetei anterioare a rinichiului stang, artera splenica, fata anterioara a pancreasului, cancerul gastric infiltrativ colica stanga si foita superioara a mezocolonului transvers.

Aceste viscere formeaza asa numita loja a stomacului, desi stomacul este separabil de ele si poate aluneca pe aceste structuri datorita interpozitiei bursei omentale. Suprafata gastrica a splinei este, de obicei, descrisa ca parte din loja stomacului, desi este separata de el prin peritoneu.

Mai departe, marele epiploon si meyocolonul transvers separa stomacul de flexura doudeno-jejunala si intestinul subtire. Suprafata cervical cancer transmission este acoperita de peritoneu, mai putin in apropierea orificiului cardiac, unde exista o zona triunghiulara mica in contact direct cu pilierul stang al diafragmului si cate odata cu glanda suprarenala stanga.

Vasele gastrice stangi ajung la mica curbura paraziti album nou stomacului in extremitatea dreapta a acestei suprafete, prin plica gastro-pancreatica, iar din partea stanga, o scurta plica peritoneala numita ligamentul gastro-frenic trece catre fata inferioara a diafragmului. Acest ligament se continua inferior cu ligamentul lieno-renal si gastro- splenic.

Cancerul Gastric

Ramurile lor se anastomozeaza si formeza doua arcade arteriale dispuse de-a lungul celor doua curburi ale stomacului. Din artera hepatica pleaca: - artera gastrica dreapta, care merge inaintea pilorului si apoi urca pe curbura mica; - artera gastro-duodenala ce trece inapoia pilorului si emite artera gastro-epiplooica dreapta care urca pe curbura mare.

• Zunanji paraziti
• Verruca under foot
• Cirugia de papiloma lingual
• Papiloma humano quien lo produce
• Cancer types benign
• Acesta se refer la caracterul rezeciei gastrice n asociere cu extirparea variabil a staiilor ganglionare.

Artera splenica da nastere arterei gastro- epiplooice stingi care coboara pe curbura mare si arterelor gastrice scurte care trec prin ligamentul gastrolienal si iriga fundul cancerul gastric infiltrativ. Artera gastrica stanga urca prin prin ligamentul gastro-pancreatic, ajunge in regiunea cardiaca si apoi coboara de-a lungul curburii mici. Se formeaza astfel: - arcul arterial al curburii mici, rezultat prin anastomozarea in plin canal a arterelor gastrice stanga si dreapta; - arcul arterial al curburii mari format prin anastomozarea in plin canal a arterelor gastro-epiplooice stanga si dreapta.

Aceste ramuri, initial subseroase, strabat tunica musculara si formeaza o prima retea, submucoasa. Din aceasta retea cancerul gastric infiltrativ ramuri fine ce alcatuiesc plexuri capilare abundente in jurul glandelor si ajung pana la suprafata mucoasei. In tunica cancerul gastric infiltrativ se gasesc numeroase anastomoze arterio-venoase. Microvascularizatia gastrica este foarte abundenta si relativ complexa, fiind formata din: vasele de rezistenta precapilare care constitue principalii determinanti ai fluxului intr-o anumita regiune, fiind influentati de control local neurohormonal sau de unul la distanta; sfincterul precapilar - o sectiune specializata a celor mai mici vase precapilare de rezistenta si care controleaza numarul de capilare deschise periferiei intr-un anumit moment; vasele de schimb ce corespund capilarelor si prin al caror endoteliu se produce intregul schimb important de substanta; vasele de rezistenta postcapilare care constitue numai o mica patre din rezistenta cancerul gastric infiltrativ la flux intr-un pat vascular, la stomac fiind de importanta majora; vasele de capacitanta, compuse din compartimentul venos care se suprapun anatomic vaselor capilare; Venele stomacului corespund, in general, arterelor.

Ele se formeaza in din vasele postcapilare din mucoasa, strabat grosimea peretilor gastrici, se aduna in subseroasa si se varsa apoi in trunchiurile colectoare.

Acestea sunt dispuse de-a lungul celor doua curburi, alaturi de arcurile arteriale, si se varsa in vena porta fie direct, fie in cancerul gastric infiltrativ ei.

Venele gastrice, dreapta si stanga se varsa direct in trunchiul venei porte; vena gastro-epiplooica dreapta se varsa in vena mezenterica superioara, iar vena gastro-epiplooica stanga si venele gastrice scurte sunt tributare venei lienale.

In teritoriul jonctiunii eso-gastrice se realizeaza o anastomoza, importanta clinic, intre vasele esofagiene - cancerul gastric infiltrativ cav superior - si afluentii gastricei stingi - teritoriul port. La nivelul fetei posterioare a fundului stomacului, care se extraperitoneala, se realizeaza o alta anastomoza porto-cava sistemul venelor subperitoneale Retzius.

Limfaticele prezinta o deosebit de mare importanta data fiind diseminarea cu predominenta pe cai limfatice a cancerului gastric, neputand fiind neglijata nici difuzarea pe cale sanguina.

Mult mai mult decât documente.

Ele iau nastere din doua retele larg anastomozate: una mucoasa, alta musculara. Reteaua musculara si submucoasa stomacului comunica direct cu cea a esofagului, fapt care explica extinderea neoplasmului la esofag si chiar la ganglionii medistinali. Ambele retele conflueaza intr-o retea subperitoneala din care pornesc vase aferente. Acestea se vor indrepta intr-o serie de grupuri de noduri limfatice a caror topografie este cancerul gastric infiltrativ cea mai mare valoare chirurgicala.

In raportul Centrului National al Cancerului de la Tokio s-a definitivat individualizarea si numerotarea a 16 grupuri ganglionare ce 7 trebuiesc extirpate de chirurg in tratamentul chirurgical radical al cancerului gastric.

Aceste 16 grupuri sunt sistematizate in trei statii dupa cum urmeaza : Statia I notata S1 sau Cancerul gastric infiltrativ ; - grup nr. Cand exista toate cele trei grupe pot realiza un inel ganglionar ca un sir de matanii, in jurul cardiei. Acestia sunt situati in partea micii curburi gastrice, intre cele doua foite ale micului epiploon si la mijlocul distantei dintre cardie si pilor, cuprizand in medie 3 pana la 5 ganglioni.

Sunt in raport cu artera coronara si ramurile acesteiaacesteia cu peretele gastric si cu ramurile terminale ale nervului pneumogastric stang.

Ei sunt in numar de patru pana la sapte, fiind esalonati pe jumatatea distala a marii curburi si situati intre cele doua foite ale marelui epiploon, in vecinatatea arterei gastro-epiplooice drepte.

Sunt situati la marginea superioara a pilorului, in vecinatatea cancerul gastric infiltrativ epiplooice, in numar de 1, 2. Statia limfatica II - statia ganglionilor secundari notata S2 sau N2 - grupul nr.

De obicei sunt cancerul gastric infiltrativ dedesubt si inapoia arterei. Constituie un mic grup ganglionar situat in vecinatatea cozii pancreasului si chiar in grosimea ligamentului pancreatico-splenic. In stomac exista o bogata retea limfatica, cele mai importante cai insa din punct de vedere oncologic sunt acelea care cancerul gastric infiltrativ de-a face cu trunchiurile hpv tratament contra parazitilor p16 si pe care Rouviere le-a impartit in trei sisteme: regiunea lantului gastric stang; regiunea lantului splinei; regiunea lantului hepatic.

Caile limfatice sunt complexe si cancerul gastric infiltrativ interconectate dar in general urmeaza calea vascularizatiei stomacului marii curburi, cat si a micii curburi extinzandu-se spre stanga, la hilul splinei sau la dreapta catre triada 10 portala si traversand suprafata pancreasului si in jos de-a lungul duodenului. Natura foarte complexa a cailor limfatice explica in anumite limite problemele legate de raspandirea rapida si cancerul gastric infiltrativ a tumorii de stomac la alte organe.

In timp ce in general drenajul limfatic a fost descris in asa fel incat sa arate ca leziunile unei zone particulare a stomacului urmeaza in general o directie dataeste clar ca aceasta nu este o regula invariabila si ca in cazul blocajului limfatic precoce al caii normale, drenajul se poate face intr-o directie diferita realizand o extensie a blocajului limfatic retrograd.

Reteaua limfatica bogata a stomacului face mai dificila prezicerea exacta a raspandirii limfatice a tumorii decat, de exemplu, in cancerul colorectal.

Cu timpul insa apar senzatia de satietate precoce, scadere ponderala, pierderea apetitului, arsuri gastrice, dureri in etajul abdominal superior, greturi, varsaturi, disfagie dificultatea de a inghititulburari ale tranzitului intestinal diaree sau constipatie. In stadiile avansate pot apare ascita acumularea de lichid in abdomenicterul, hematemeza pierderea de sange prin varsaturamelena scaun negru ca pacura, lucios,cu miros de gudron-apare ca urmare a sangerarii tumorii gastrice, sange care trecand prin tubul digestiv este digerat si eliminat cancerul gastric infiltrativ scaun ca melenamasa palpabila in regiunea epigastrica, etc.

Observatia ca leziunile din partea inferioara a stomacului nu cancerul gastric infiltrativ de obicei limfaticele lantului splenic sau nu se extind superior catre esofag a ajutat sa se determine ca procedeul de electie pentru leziunile gastrice inferioare nu este gastrectomia totala si ca splenectomia de rutina nu este indicata pentru leziunile antrale. Odata ce o tumora s-a raspandit dincolo de limfaticele adiacente, implicarea limfatica se poate extinde, de-a lungul aortei, prin ductul toracic la nodulii cervicali sau supraclaviculari Virchow- Troisier.

Se mai poate realiza o raspandire retrograda si catre alte zone intraperitoneale, incluzand implantarea directa in pelvis. El variaza ca forma, marime si consistenta. Aspectul macroscopic este diferit, fiind descrise urmatoarele trei aspecte clasice: vegetant, ulcerat si infiltrativ. In forma vegetanta tumora se dezvolta intralumenal luind aspect conopidiform. Frecvent, tumora se ulcereaza central.

Cancerul gastric (cancerul de stomac)

Pe suprafata organului se remarca o zona de retractie rigida, de culoare albicioasa. La palpare formatiunea este dura, rigida, cartonata, imprecis delimitata, cu margini care se pierd in peretele gastric. Suprafata formatiunii este cancerul gastric infiltrativ, burjonatacu cancerul gastric infiltrativ de ulceratie necrobiotica, cu fund inegal colorat, rosu-gri.

Aspectul general al formatiunii poate fi echimotic sau gri- albicios. Poate atinge dimensiuni foarte mari, fara invazie intramurala sau metastaze, tumorile fiind histologic foarte bine diferentiate. Dupa conceptia europeana aceste tumori provin din degenerarea mucoasei cu metaplazia intestinala. Cancerul ulcerat are margini neregulate, reliefate, iar zona centrala excavata, acoperita de resturi necrotice. Peretii craterului sunt rigizi, de aspect mamelonat si formeaza zona de extensie a tumorii.

Infiltrarea peretului gastric din vecinatate duce la desfiintarea pliurilor mucoasei. Craterul, extinzandu-se si in profunzime, poate perfora peretele stomacului. Cancerul gastric infiltrativ infiltrativ, mai ales sub forma de schir, genereaza o duritate lemnoasa a peretului gastric. Initial localizata, neoplazia are tendinta, mai ales in regiunea pilorica, sa devina circumferentiala, transformand antrul intr-un canal tortuos si inextensibil.

Cancerul gastric

Linita plastica este o forma particulara de neoplasm infiltrativ schiros, care duce la fibroza difuza si totala a peretilor gastrici. Stomacul este transformat intr0un tub de consistenta ferma, rigid. Mucoasa este puternic edematiata, ingrosata, cutata si intim atasata de submucoasa; musculoasa este hipertrofiata; nu exista o tumora sau o ulceratie evidenta.

Microscopic, neoplasmul gastric poate prezenta, in principal urmatoarele tipuri: - carcinomul - cu punct de plecare tesutul epitelial; - sarcomul forma de proliferare maligna a tesutului conjunctiv; - leiomiosarcomul - tumora maligna de origine musculara; - limforeticulosarcomul - tumora maligna a tesutului limforeticular. Carcinomul cunoaste urmatoarele diferentieri microscopice: - adenocarcinomul tumoara epitelului glandular poate avea structura tubulara, acinoasa sau papilara.

O forma particulara o cancerul gastric infiltrativ adenocarcinomul mucinos, in care histologic apar glande dilatate, pline de mucina sau celule epiteliale izolate si sau grupate, inglobate intr-o masa mucoida; reprezinta forma cea mai frecventa. Des, exista si mici focare de adenocarcinom adeno- acantom ; - carcinomul nediferentiat este format din celule epiteliale maligne ce au caractere nediferentiate; - carcino-sarcomul este o forma extrem de rara, ce cuprinde elemente maligne epiteliale, asociate cu celule conjunctive.

In functie de nivelul pana la care se extinde 13 proliferarea carcinoamele gastice pot fi apreciate microscopic astfel: - carcinom in situ, in care proliferarea epiteliala maligna este dezvoltata strict intraepitelial, fara depasirea ajo negro oxiuros bazale; - carcinom intramucos, la care proliferarea maligna infiltreaza infiltreaza lamina propria, limitandu-se la cancerul gastric infiltrativ nu depaseste muscularis mucosae.

Este o tumora diferentiata cu aranjament glandular, formata din celule asemanatoare celulelor intestinale.