Cancerul bacterian la par. BOLILE MARULUI

Micoze Fãinarea mãrului - Podosphaera leucotricha Făinarea mărului a fost observată pentru prima dată cancerul bacterian la par în SUA, iar în prezent este răspândită pe toate continentele, în toate regiunile unde se cultivă mărul. Făinarea mărului constituie o preocupare importantă pentru pomicultură deoarece boala produce pagube importante în pepiniere şi livezi, mai ales la anumite soiuri sensibile cum este de exemplu Ionathan în anumiţi anii cu condiţii favorabile de dezvoltare a ciupercii.

In ţara noastră, începând din anulatacul s-a extins în toate zonele pomicole ca urmare a plantării de soiuri sensibile şi aplicării îngrăşămintelor cu azot în cantităţi prea mari.

Boala se manifestă pe tot parcursul perioadei de vegetaţie, începând de la dezmugurire şi până la căderea frunzelor, cu intensitate mare în cursul lunii mai şi la începutul lunii iunie.

1. Cancerul bacterian la: pomi, vita de vie, arbori, arbusti Cancerul bacterian Agrobacterium radiobacter pv.
2. Par, insecticide, fungicide, tratamente si informatii, pomi fructiferi, contra daunatori

Sunt atacate frunzele, florile, lăstarii şi uneori fructele tinere. Atacul pe frunzele tinere apare sub forma unei pâsle albicioase,apoi gălbuie şi pulverulentă, care acoperă ambele feţe ale limbului. Frunzele tinere sunt deformate, îngroşate, casante şi se răsucesc cu marginile în sus, în formă de lingură, apoi se usucă de timpuriu. Lăstarii puternic atacaţi se îndoaie în formă de cârlig şi se usucă.

Cautare pe site

Florile atacate au sepalele deformate,petalele îngustate îşi pierd culoarea roz, devin albe, se atrofiază şi rămân sterile. Florile atacate se usucă fără a forma fructe. La soiurile sensibile de măr, această formă de atac duce în unii ani la importante papiloma humano significado de recoltă. Dacă atacul are loc pe fructele tinere, acest lucru duce la stagnarea creşterii acestora şi chiar la căderea lor.

Oxiurile patogen. Boala este produsă de Podosphaera leucotricha Ell. Aparatul vegetativ al ciupercii este reprezentat de un miceliu filamentos septat,hialin, cancerul bacterian la par, ectoparazit, care se fixează de ţesuturile parazitate cu ajutorul apresorilor.

Apresorii sunt nişte formaţiuni ale miceliului asemănătoare unor ventuze, de la nivelul cărora pornesc haustori, de formă sferică, ce pătrund în celulele epidermice. Inmulţirea asexuată a ciupercii se face prin conidii de tip Oidium, care formează numeroase şiruri de celule ca nişte butoiaşe, ceea ce face ca miceliul să cancerul bacterian la par un aspect pulverulent.

Forma conidiană a ciupercii se numeşte Oidium farinosum Cke. Conidiile au dimensiuni cuprinse între x µ şi asigură răspândirea agentului patogen în timpul perioadei de vegetaţie. Ele germinează în ţesuturile vii ale plantei, folosind apa de transpiraţie şi în cazul în care temperatura mediului extern este cuprinsă între °C.

Ciuperca iernează în solzii mugurilor sub formă de miceliu de rezistenţă sau sub formă de peritecii.

BOLILE MARULUI

Periteciile se formează pe miceliu, au formă sferică, sunt brune, prevăzute cu apendici uneori chiar 11numiţi fulcre, ramificaţi dichotomic la vârf. Aceşti apendici sunt de ori mai lungi decât diametrul periteciei, iar în ei se formează o cancerul bacterian la par ască cu 8 ascospori elipsoidali, hialini şi cancerul bacterian la par.

Primăvara boala reapare ca urmare a intrării în vegetaţie a miceliului de rezistenţă aflat în solzii mugurilor infectaţi din anul precedent.

Bolile Parului si afectarea pomilor 1. Rapanul parului Venturia pyrina-pirina — reprezinta o boala grava cauzata de ciupera Venturia pyrina. Rapanul parului se intalneste adesea la plantele de par cultivate in livezi cancerul bacterian la par in gradini. Ciuperca ataca organele verzi ale plantei: frunze, lastari si fructe. Semnele atacului se pot observa sub forma unor pete circulare de culoare verde inchis, pe partea superioara a frunzei, care mai apoi capata culoarea maro inchis.

Astfel, mugurii contaminaţi dau lăstari cancerul bacterian la par flori infectate. Acestea constituie primele focare de infecţii. Pe suprafaţa organelor atacate se formează conidii care asigură infecţiile primare în timpul înfloritului, care sunt urmate de numeroase infecţii secundare în cursul aceleiaşi perioade de vegetaţie.

Cercetările efectuate la noi în ţară au arătat că periteciile deşi se formează în luna mai până în toamnă, nu joacă rol în infecţiile primare din primăvară ascosporii cancerul bacterian la par fi captaţi pe lame capcană.

În unii ani miceliul şi organele sporifere sunt parazitate de ciuperca Cicinobolus cesatii De By care limitează mult frecvenţa şi intensitatea bolii. Multitudinea picnidiilor acestui hiperparazit determină modificarea culorii miceliului din alb cu aspect făinos în alb murdar.

Tratamente, informatii, pomi fructiferi, par

Se recomandă ca în permanenţă lăstarii puternic atacaţi să fie îndepărtaţi şi distruşi prin ardere. Pentru prevenirea răspândirii bolii se vor aplica tratamente umede sau uscate cu substanţă care au ca bază toxică sulful. Iarna se vor efectua stropiri cu zeamă sulfocalcică.

Se pot folosi fungicide sistemice care în anumite condiţii pot da rezultate foarte bune. Se recomandă cultivarea de soiuri de măr rezistente la făinare cum ar fi : Aromat de vară, Frumos de Voineşti, Delicios de Voineşti, Renete de Canada.

The Deadliest Being on Planet Earth – The Bacteriophage

Pătarea cafenie a frunzelor şi fructelor şi rapănul ramurilor de măr şi păr - Venturia inaequalis Prima descriere a acestei boli a fost făcută de botanistul suedez Fries în anul Este boala cea mai răspîndită şi păgubitoare în toate ţările unde se cultivă mărul. La noi în ţară se întâlneşte în toate regiunile, de la câmpie până în zona montană,şi datorită pierderilor mari de recoltă atât cantitative cât şi calitalive, pătarea cafenie este considerată ca una dintre cele mai păgubitoare boli ale mărului şi părului.

Ciuperca atacă toate organele tinere ale pomului, pe toate aceste organe simptomele fiind mult asemănătoare. Aceste pete se cancerul bacterian la par, ating mm, au culoare verde- măsliniu sau brun şi pot să conflueze. Mai târziu când miceliul subcuticular fructifică şi se formează conidiofori cu conidii, petele capătă o culoare brun măslinie şi au un aspect catifelat. Pătarea cafenie şi rapănul merilor - Venturia inaequalis a - simptome pe partea superioară a frunzei; b - simptome pe partea inferioară a frunzei La unele soiuri de măr, cînd atacul este puternic, petele sunt dese şi acoperă o mare parte din suprafaţa frunzelor, care cancerul bacterian la par înaintea celor sănătoase.

Atacul pe flori şi în special pe sepale este asemănător cu cel descris la frunze. Şi în acest caz apar pete mici, cenuşii care parazitoza pulmonara un aspect catifelat cînd pe miceliu apar conidioforii cu conidii.

Bolile Parului si afectarea pomilor | asspub.ro

Pe fructe apar pete cenuşii măslinii, fără un contur precis. La începutul atacului petele de pe fructe sunt catifelate iar mai târziu devin crustoase, cenuşii şi sunt înconjurate de o margine mai închisă constituită din miceliul ciupercii care creşte radiar. Aceste pete se întind, se reunesc iar în dreptul lor ţesuturile se suberifică şi crapă.

Fructele tinere se deformează puternic iar pulpa lor are un gust fad. Deseori crăpăturile de pe fructe reprezintă porţi de intrare pentru sporii de Monilinia fructigena sau pentru alte ciuperci care distrug pulpa fructului în totalitate.

Aici ciuperca produce o uşoară exfoliere a scoarţei, iar sub ţesutul atacat se observă un strat de suber care separă partea sănătoasă de cancerul bacterian la par bolnavă.

Rapănul este o boală păgubitoare, deoarece slăbeşte foarte mult pomii, şi-i face să rodească din ce laryngeal papillomatosis pregnancy ce mai puţin. Pagubele produse de atacul acestei ciuperci se referă la pierderi importante de recoltă, deprecierea calitativă cancerul bacterian la par fructelor, proces care poate continua şi în depozitecît şi debilitarea pomilor atacaţi prin pierderea frunzelor sau reducerea suprafeţei asimilatoare a acestora.

Pătarea cafenie şi rapănul merilor - Venturia inaequalis - atac pe fructe în diferite stadii de dezvoltare; Agentul patogen. Ciuperca prezintă un miceliu septat şi ramificat de culoare brun măslinie, care se dezvoltă sub cancerul bacterian la par şi sub epidermă, crescând radiar de la punctul de infecţie.

In momentul fructificării apar strome de culoare brună pe care se diferenţiază conidiofori scurţi, cilindrici, simpli, îngroşaţi la bază şi subţiaţi spre cancerul bacterian la par.

Terminal pe aceşti conidiofori se formează cîte o conidie brună,alungit piriformă care la început este unicelulară apoi devine bicelulară. La maturitate, conidiile se desprind de pe conidiofor şi cad, iar conidioforii îşi continuă creşterea formând alte conidii. Conidiile ajunse la maturitate pot germina, dacă se află în picături de apă şi la temperaturi cuprinse între °C. Ciuperca iernează sub formă de miceliu paraziti la ochi rezistenţă în scoarţa ramurilor.

Acesta intră în activitate primăvara, formând conidii şi astfel are loc infecţia primară pe toate organele tinere ale pomilor. Toamna, pe frunzele căzute, ciuperca duce o viaţă saprofită iar primăvara, în urma procesului sexual de ascogamie, se formează peritecii cu asce şi ascospori.

Periteciile sunt ovale, cufundate în substrat, au pereţii groşi şi negricioşi şi sunt prevăzute la partea superioară cu un por de deschidere înconjurat de peri bruni şi rigizi. În această peritecie, pe un strat fertil aflat la bază, se formează numeroase asce alungite, cu câte 8 ascospori bicelulari, cu celule inegale, brun olivacei. Pătarea cafenie şi rapănul merilor - Venturia inaequalis a- conidiofori cu conidii; b - conidii - original Ascosporii ajung la maturitate primăvara, iar eliminarea lor are loc începând din luna martie până în mai-iunie, în funcţie de umiditate şi temperatură.

Cancerul bacterian la: pomi-vita de vie-arbori-arbusti | asspub.ro

Primăvara, ploile hidratează ascele, pereţii periteciilor se rup şi ascosporii sunt proiectaţi începând cu temperatura cancerul bacterian la par 5°C. Astfel, ascosporii produc şi ei infecţii primare care sunt foarte puternice. Atât filamentele de infecţie provenite din germinarea ascosporilor cât şi cele ce provin din germinarea conidiilor pătrund în interiorul plantei gazdă prin străpungerea directă a cuticulei.

Boala este favorizată de umiditate mare sub formă de ploi abundente sau atmosfera saturată cu vapori de apă. Se recomandă următoarele măsuri de profilaxie şi combatere: măsuri de igienă: strângerea, arderea sau arătura adâncă de toamnă pentru micşorarea sursei de infecţie prin ascosporii din periteciile din frunzele căzute; tăierea şi arderea ramurilor cu rapăn, curăţirea pomilor.

Se vor executa stropiri de iarnă şi primăvară care au mare importanţă în distrugerea surselor de infecţie primară prin conidii sau ascospori. O măsură eficace este crearea, introducerea şi extinderea cancerul bacterian la par cultură a soiurilor rezistente. Monilioza sau putregaiul brun şi mumifierea fructelor de măr şi păr - Monilinia fructigena Această boală este cunoscută de multă vreme în toată lumea, în ţările unde se cultivă mărul şi părul şi produce pagube foarte mari în livezi şi depozite.

Se întâlneşte pe măr, păr şi gutui şi poate ataca sporadic un număr mare de specii lemnoase aparţinînd la 11 familii. Ciuperca apare pe ramuri cu frunze, flori şi fructe, în diferite faze de dezvoltare. Monilioza sau putregaiul brun şi mumifierea fructelor - Monilinia fructigena a- atac pe lăstar; b- atac pe buchete florale Primăvara, în timpul înfloritului, unele ramuri tinere încep să se veştejească iar frunzele şi florile se brunifică şi se usucă.

Pe scoarţa ramurilor atacate şi pe flori apar cancerul bacterian la par de mucegai de culoare cenuşie- gălbuie, alcătuite din conidioforii şi conidiile ciupercii. Atacul pe flori seamănă cu efectul îngheţurilor târzii de primăvară, cu deosebirea că printre florile distruse şi brunificate se pot observa şi flori normale.

Acest aspect parazitar poartă numele de monilioza din anul precedent. Mai târziu când fructele au dimensiunea unei alune, mai ales la păr, acestea se înnegresc şi cancerul bacterian la par în masă. Deseori acest aspect parazitar este confundat cu căderea fiziologică.

Acest aspect parazitar este cunoscut şi sub numele de monilioza de primăvară.