Infecţia cu virusul papiloma uman şi strategii de implementare a imunizării

Human papillomavirus and lung cancer

Ziua Internațională de Conștientizare a HPV marcată pe 4 martie, la nivel global

This is one of the most common sexually transmitted infections, with a tropism for tissues such as squamous or mucosal epithelium. Human papillomavirus can be classified according to the ability of oncogenesis in low-risk genotypes, associated primarily with genital warts and high-risk, associated with premalignant and malignant lesions.

human papillomavirus and lung cancer

The immunization rates for Human papillomavirus are generally lower than for other types of vaccines, and further implementation of appropriate strategies is still needed. Moreover, the way a healthcare provider presents and recommends a vaccine can be decisive in the choice of a person to immunize or not.

Keywords Human papillomavirus, immunization strategies Rezumat Infecţia cu virusul papiloma uman HPV rămâne un factor important în producerea cancerelor de col uterin, vaginale, vulvare, anale şi de orofaringe.

  1. Human papillomavirus family

Aceasta este una dintre cele mai frecvente infecţii cu transmitere sexuală, având un tropism pentru ţesuturi precum epitelii scuamoase sau mucoase. Virusul papiloma uman poate fi clasificat în funcţie de capacitatea de oncogeneză, în genotipuri de HPV cu risc scăzut, asociate în principal cu verucile ano-genitale, şi HPV cu risc înalt, asociate cu leziuni premaligne şi maligne.

HPV physiopathology in HIV positive patients

Ratele de imunizare pentru virusul papiloma uman human papillomavirus and lung cancer în general mai scăzute decât pentru alte tipuri de vaccinuri, fiind în continuare nevoie de implementarea unor strategii adecvate. Mai mult, modul în care persoana care acordă îngrijiri de sănătate prezintă şi recomandă un vaccin poate fi decisiv în opţiunea unei persoane de a se imuniza sau nu.

Cuvinte cheie Human papillomavirus strategii imunizare Introducere Virusul papiloma uman HPV este responsabil de o treime dintre cazurile de neoplazii induse de agenţi infecţioşi cancere de col uterin, vaginale, vulvare, anale şi de orofaringe 1.

treatment for sinonasal inverted papilloma

Genomul de de perechi de baze este alcătuit din trei regiuni funcţionale: o regiune necodantă LCR long control region sau URR upstream regulatory human papillomavirus and lung cancercu rol în reglarea transcripţiei şi replicării, şi două regiuni de ORF open reading framestimpurii early E1-E7 şi târzii late L1 şi L2.

Rolul major în oncogeneză îl au proteinele codificate de E5, care se leagă de receptorul factorului de creştere epidermal, stimulându-i acţiunea, şi de E6 şi E7, care inactivează prin legare factori supresori de tumori: p53 şi proteina rb proteina retinoblastomului.

De asemenea, E6 şi E7 pot bloca procesul de apoptoză. Proteinele human papillomavirus and lung cancer majore şi minore, imunogene, sunt codificate de L1, respectiv L2 2.

Infecţia cu virusul papiloma uman şi strategii de implementare a imunizării

Infecţia cu HPV şi răspunsul imun al gazdei HPV au tropism specific de ţesut, infectând epitelii scuamoase sau mucoase. Ataşarea se face prin intermediul L1 la proteoglicanii heparan sulfat de la nivelul membranei bazale expuse în urma unei traume a epiteliului.

  • Studies in recent years have shown that this interaction is more complex, involving multiple cellular and molecular mechanisms.
  • Hpv warts cure natural
  • Tratamiento casero para oxiuros
  • Laryngeal respiratory papillomatosis
  • Fiziopatologia infecţiei cu HPV apărute în contextul pacienţilor seropozitivi pentru infecţia HIV
  • Activitățile derulate în întreaga lume cu ocazia acestei zile au drept obiectiv încurajarea autorităților să ia măsuri în vederea reducerii numărului de cazuri de cancer cauzate de HPV, atât în cazul femeilor, cât și în cazul bărbaților, prin facilitarea accesului acestora la strategii de prevenire a infecției cu HPV - vaccinarea anti-HPV sau programe de screening.

Receptorul specific nu se cunoaşte încă. A fost propusă a6-integrina.

Fiziopatologia infecţiei cu HPV apărute în contextul pacienţilor seropozitivi pentru infecţia HIV

Unele studii propun ca model internalizarea pe calea endocitozei clathrin-mediată, altele — prin microdomenii bogate în tetraspanină. Capsidele virale conţinând L2 scapă din endozom şi, prin interacţiunea L2 cu proteina motorie dyneină, HPV este mobilizat prin sistemul citoplasmic human papillomavirus and lung cancer transport, de-a lungul microtubulilor, până în apropierea nucleului.

Penetrarea genomului în nucleu ar putea fi facilitată de ruperea membranei nucleare din cursul mitozei 3. În prezent se cunosc peste de genotipuri, dintre care 40 la nivelul mucoasei cervico-vaginale.

Human papillomavirus infection and immunization strategies

În funcţie de capacitatea de oncogeneză, aceste genotipuri se subîmpart în HPV cu risc scăzut, asociate în principal cu verucile ano-genitale 6, 11, 40, 43, 44, 54, şi 70şi HPV cu risc înalt, asociate cu leziuni premaligne şi maligne 16, 18, 26, 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 53, 56, 58, 59, 66, 68, 73 şi 82 4.

Unele studii experimentale au arătat că preluarea VLP virion like particles — proteine virale asamblate sub formă de capsidă, fără ADN viral de către celulele Langherhans de la nivelul epiedermului nu iniţiază un răspuns imun, ci mai degrabă un fenomen de toleranţă, spre deosebire de celulele dendritice stromale sau dermale, care determină formarea de limfocite T L1 specifice.

Astfel, calea intramusculară de administrare a vaccinurilor anti-HPV existente asigură imunogenicitatea 5.

neuroendocrine cancer of small intestine

Răspunsul imun al gazdei este iniţiat de keratinocite, deoarece în cursul ciclului proliferativ HPV nu determină citoliză cu eliberare de citokine proinflamatorii care să activeze celulele Langherhans prezentatoare de antigen. Prin intermediul receptorilor PRR pathogen-associated molecular patterns keratinocitele recunosc tipare moleculare asociate patogenilor, ceea ce declanşează întregul lanţ al activării factorilor de transcripţie, care, ajunşi în nucleu, determină transcripţia genelor implicate în răspunsul antiviral: interferoni IFN şi citokine inflamatorii.

Activarea receptorilor PRR determină ca etapă finală activarea caspazei 1, care clivează pro-IL-1b şi pro-IL, secretate în mod constitutiv de keratinocite, la forma activă.

IL-1 are roluri multiple de activare a limfocitelor T, celulelor dendritice Langherhans şi macrofagelor, în maturarea limfocitelor B şi expansiunea lor clonală 6.

Clearance-ul iniţial al infecţiei este determinat de răspunsul imun înnăscut. Vindecarea este de asemenea influenţată şi de diverşi alţi factori din mediul local: hormoni sexuali, microbiotă. Vindecarea iniţială nu se asociază întotdeauna cu eliminarea completă a genomului viral, ci poate fi asociată cu trecerea virusului într-o stare dormantă, cu un minimum de cicluri replicative, numărul de copii virale fiind menţinut sub control de removing papilloma from uvula imune din stroma adiacentă.

Reactivarea HPV poate apărea în caz de imunosupresie 7,8.

Infecţia cu HPV reprezintă una dintre cele mai frecvente infecţii cu transmitere sexuală, un maxim al incidenţei corelându-se cu debutul activităţii sexuale la tineri.

De la infecţie la neoplazie Persistenţa infecţiei precedă dezvoltarea leziunilor premaligne şi maligne.

  • С высоты, на которой они находились, огромная чаша крепости выглядела совсем крохотной.

  • Ovarian cancer abdominal bloating pictures
  • Ovarian cancer hospice timeline
  • Metastatic cancer kaise hota hai
  • Treatment of vestibular papillomatosis
  • Comunicat de presă

Factorii de care depinde persistenţa infecţiei ţin de virus, de gazdă şi de factori comportamentali. Dintre genotipurile virale, cele cu risc crescut sunt asociate cu o persistenţă mai lungă a infecţiei genotipul HPV 16, cu toate mecanismele sale de eludare a răspunsului imun, este cel mai greu de eliminat.

simptome paraziti intestinali la bebelusi

Încărcătura virală şi coinfecţia cu mai multe genotipuri par să influenţeze persistenţa. Dintre factorii care ţin de gazdă, amintim imunosupresia şi infecţia cu HIV, polimorfismul genetic HLA, prezenţa altor infecţii cu transmitere sexuală, deficienţe de micronutrienţi, alterări ale microbiotei 10,11 şi vârsta.

Infecţia cu virusul papiloma uman şi strategii de implementare a imunizării

O a doua grupă cu risc crescut este cea cu vârsta de 55 de ani, când sistemul imun slăbeşte, şi pot apărea reactivări virale. Dintre factorii comportamentali, cei mai studiaţi au fost fumatul şi administrarea de anticoncepţionale orale pe termen lung.

Numărul mare de parteneri sexuali influenţează în primul rând riscul de dobândire a infecţiei cu HPV