Metodo ruffini e papilloma virus. Xiuang! WWX.Net SWS://italymilan.accountant/Germany-Berlin ...

Popa, Bibliogr.

ISBN I. Mitu, Florin coord. Referenți științifici: Prof.

Semiologie medicala Florin Mitu sem 1

Ion I. Universităţii nr. Popa" Ia şi. Nici o parte din acest volum nu poate fi copiată sau transmis ă prin nici un mijloc, electronic sau mecanic, inclusiv fotocopiere, f ără permisiunea scris ă din partea autor ilor sau a editurii.

Maculele hemodinamice se produc prin congestie vasculară locală, mai mult sau mai puţin persistentă, dar reversibilă. Ca rezultat, acestea dispar la presiune digitopresiune, vitropresiune şi reapar după înlătura- rea acesteia.

Popa" Iaşi str. Universit ăţii nr. Florin Mitu Dr. Magda Mitu Asist. Robert Negru Asist. Clementina Cojocaru Asist.

Xiuang! WWX.Net SWS://italymilan.accountant/Germany-Berlin ...

Maura Felea Asist. Corina Macahon Prep. Dragoș Ilisei Prep. Mitu, Clementina Cojocaru Definirea termenilor Examenul clinic obiectiv Foaia de observaţie clinică Mitu, D. Modificări oculare Modificări ale nasului Modificări ale urechilor Modificări ale buzelor Statura înălţimea Tipul constituţional Definirea stării de nutriţie Deficite nutriţionale Mitu, Maura Felea Examenul tegumentelor şi mucoaselor Modificările dinţilor Examenul părului Inflamaţia ţesuturilor moi Semiologia ţesutului adipos Semiologia deshidratării Mitu, Maria Leon Principalele simptome determinate de patologia sistemului muscular.

Examenul clinic obiectiv al sistemului muscular Mişcările involuntare Formaţiunile musculare Mitu, Magda Mitu, Corina Macahon Examenul fizic Semiologia umărului Semiologia cotului Semiologia pumnului şi mâinii Semiologia articulaţiei şoldului Semiologia articulaţiei genunchiului Semiologia gleznei şi piciorului Semiologia coloanei vertebrale Echilibrul static Mișcările involuntare Nervii cranieni Paraliziile cancer al cavitatii bucale periferici Examenul lichidului cefalorahidian LCR Sindromul meningean Mitu, R.

Anamneza pacientului cu tulburări psihiatrice Evaluarea statusului mental al pacientului Principalele sindroame clinice psihiatrice Tulburări ale stării de conştienţă. Această disciplină cu un pronunţat caracter didactic are ca finalitate recunoaşterea şi interpretarea adecvată a multitudinii de informaţii clinice semne şi simptome pe care le aduce cu sine fiecare pacient.

Această definiţie include noţiunile principale cu care operează semiologia medicală. Simptomul este o manifestare a unei stări patologice resimţită şi relatată subiectiv de către pacient, cum sunt, de exemplu: durerea, grea ţa, palpitaţiile, vertijul. Uneori simptomele sunt provocate de către medic, în scop diagnostic - apariţia durerii la palparea fundusului veziculei biliare în colecistita acută manevra Murphy.

Analiza calitativă şi mai ales cantitativă a simptomelor este dificilă, deoarece exprimarea lor este dependentă de capacitatea bolnavului de a le percepe, descrie şi papillomavirus hpv 16 transmission, de experienţele anterioare ale acestuia dar şi de abilitatea medicului de a asculta, observa şi interpreta; în unele cazuri există elemente obiective ajutătoare: agitaţie psihomotorie, poziţii antalgice, facies suferind în cazul durerii intense, modificări ale dinamicii toracelui în cazul dispneei senzaţia de lipsă de aer etc.

Simptomele pot fi pur subiective, adică nu pot fi cuantificate de exemplu, durerea sau au și o componentă obiectivă, ce poate fi eviden țiată de metodo ruffini e papilloma virus, dispneea. Semiologie medicală generală 9 Introducere în semiologia medicală Semnul clinic este manifestarea obiectivă şi reproductibilă a unei boli pe care o pot constata mai detoxifiere colon metodo ruffini e papilloma virus rinichi observatori anturajul pacientului, medici şi care ajută la definirea şi recunoaşterea unei boli; exemple de semne clinice sunt icterul, hepatomegalia, exoftalmia protruzia globilor ocularisteluţele vasculare.

În categoria semnelor pot fi incluse şi manifestările provocate intenţionat de către examinator, în scop diagnostic: masajul sinusului carotidian are ca rezultat întreruperea unei tahiaritmii sau bradicardizarea pacientului, semnul valului identifică prezenţa lichidului liber intraperitoneal ascitaanteflexia limitată semnifică limitarea mobilităţii coloanei vertebrale semnul Schöber.

Pentru detectarea semnelor clinice virus papiloma pie trebuie să se folosească de simţurile sale văz, metodo ruffini e papilloma virus, simţ tactil, miros şi de câteva instrumente simple stetoscop, centimetru, ciocan de reflexeexperienţa reprezentând un atu important.

Spre deosebire de simptome, semnele clinice pot fi cuantificate într-o oarecare măsură cantitatea de ascită şi hepatomegalia pot fi aproximate clinic, distensia venelor jugulare recunoaşte trei grade de severitate, icterul are intensitate diferită de la un pacient la altul.

Semnele de laborator reprezintă determinări cantitative, exprimate numeric, ale unor parametri sangvini, urinari, umorali; aceste valori sunt supuse erorii metodei de determinare şi aparaturii, necesitând o interpretare flexibilă, în context clinic. Exemple: sindrom edematos, sindrom icteric, sindrom ascitic, sindrom hipertensiv; alte exemple de sindroame - asocierea poliartritei reumatoide cu splenomegalie, leucopenie, pigmentarea tegumentelor picioarelor constituie sindromul Felty.

Semnele, simptomele, manevrele de provocare şi sindroamele pot avea metodo ruffini e papilloma virus comune semnul valului, semnul adductorilor, sindromul de ţă sau nume proprii semnul Babinski, cefaleea Horton, manevra abstinen Lasègue, semnul Cullen, sindromul Claude Bernard-Horner intrate în limbajul medical comun. Identificarea, evaluarea şi interpretarea simptomelor şi semnelor clinice au ca finalitate încadrarea pacientului într-un sistem anterior cunoscut, adică elaborarea unui diagnostic.

Prin definiţie, diagnosticul gr. Această analiză complexă este denumită diagnostic diferenţial şi are la bază stăpânirea temeinică a semiologiei medicale. Diagnosticul înseamnă identificarea şi clasificarea suferinţei bolnavului. Nu arareori în practica medicală sunt întâlnite erori de diagnostic, care au mai multe cauze, dependente de medic sau de bolnav. Volumul de cunoştinţe metodo ruffini e papilloma virus în permanentă creştere, de aceea medicul trebuie să fie la curent cu noutăţile în domeniu.

Exemple: considerarea bolii celei mai frecvente ca fiind cea pe care o are pacientul; absolutizarea unor date de laborator insuficient standardizate; emiterea unor ipoteze de diagnostic înainte de a examina pacientul.

Cauzele mai frecvente care depind de pacient sunt: furnizare de date false, inexacte, incorecte, în mod voit pentru a ob ţine anumite facilit ăţi Semiologie medicală generală 11 Introducere în semiologia medicală sau involuntar vârstnici, persoane f ără metodo ruffini e papilloma virus de observa ţie sau afec ţiuni cu tablou necaracteristic, incomplet sau modificat de exemplu examinare în momentul de debut al bolii, coexisten ţa altor afec ţiuni care modific ă tabloul clinic.

Alte cauze de eroare ţin de relaţia defectuoasă medic — pacient, incapacitatea de comunicare reciprocă. Metodele de lucru ale medicului în parcurgerea etapelor anterioare formulării unui diagnostic pozitiv sunt anamneza şi examenul clinic obiectiv.

Propedeutica-maladiilor

Definiție, obiective, reguli generale Anamneza gr. Anamneza este prima etapă, obligatorie, în relaţia medic — pacient; printr-o practică îndelungată, fiecare doctor îşi elaborează un sistem propriu, aplicabil în majoritatea situaţiilor. Aceasta necesită respectarea unor reguli de ordin general, fără a pierde din vedere faptul că fiecare bolnav trebuie privit individualizat; la sfârşitul unei anamneze riguroase putem avea un diagnostic prezumtiv corect într-un mare număr de cazuri.

Odată respectate condiţiile generale de desfăşurare, tehnica anamnezei constă în abilitatea de a permite pacientului să vorbească liber şi de a răspunde la întrebări, în timp ce medicul păstrează controlul discuţiei. Întrebările trebuie formulate atent, într-un limbaj adaptat nivelului de înţelegere şi de educaţie al fiecărui pacient, astfel încât să se extragă informaţii utile. Atunci când descrierea liberă a pacientului nu este de ajutor, acesta va fi întrerupt cu tact şi se vor formula întrebări ţintite, conform planului pe care medicul l-a schiţat mental.

Planul de desfăşurare a anamnezei trebuie să urmeze câteva puncte clar definite Tabelul 1. Datele de identificare şi sociale ale pacientului 2. Motivele prezentării la medic consultaţie sau motivele internării spital 3. Istoricul bolii prezente 4. Antecedentele pacientului 5. Istoricul socio-profesional şi stilul de viaţă condiţii de viaţă şi muncă 6.

Trecerea în revistă a sistemelor şi aparatelor Observaţii Nume complet, data şi locul naşterii, sex, domiciliu actual, status marital, status socioprofesional salariat, casnic, pensionar, asistat social metodo ruffini e papilloma virus.

Date de identificare ale pacientului Datele de identificare şi sociale ale pacientului se obţin de obicei anterior anamnezei propriu-zise, pe baza unor documente buletin de identitate, certificat dedomiciliu, naştere, adeverin preliminare vârstă, sex, profesie ţănedepotsalariat oferi şi etc.

Vârsta bolnavului ne oferă posibilitatea orientării asupra unui anumit tip de patologie: populaţia pediatrică este mai frecvent afectată de boli infecto-contagioase boli eruptive, boală diareică acută, hepatită virală A, infecţii respiratoriila adulţii cu factori de risc cardiometabolic încep să se manifeste consecinţele acestora diabet zaharat tip 2, cardiopatie ischemică, hipertensiune arterială, arteriopatieaceeaşi patologie fiind progresiv agravată la vârstnic insuficienţă cardiacă, accidente vasculare cerebrale ; tot la bătrâni se înregistrează o frecvenţă mai mare a neoplaziilor şi a patologiei degenera14 Florin Mitu Introducere în semiologia medicală tive osteoarticulare osteoporoză, boală artrozică.

Trebuie menţionat că vârsta poate fi şi un element de excludere simptome paraziti fiere de suspicionare a unei anumite boli: hemofilia, diabetul zaharat tip 1 debutează în copilărie sau adolescenţă, în timp ce arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare sau bronhopneumopatia cronică obstructivă BPOC se întâlnesc la adulţii de metodo ruffini e papilloma virus medie sau la vârstnici.

Legat de vârstă trebuie prezumat că, în timp ce la adolescenţi şi adulţii tineri ne confruntăm cu o singură boală la un moment dat, la bătrân există aproape întotdeauna comorbidităţi care se întrepătrund şi se influenţează reciproc. Sexul unei persoane îi conferă o predispoziţie pentru metodo ruffini e papilloma virus boli: bărbaţii sunt mai frecvent afectaţi de cordul pulmonar cronic, ulcerul duodenal complicat cu perforaţie sau hemoragie, leucemia limfatică cronică, gută iar femeile se îmbolnăvesc mai des de tireopatii boală Basedowinfecţii ale tractului urinar, tromboflebită, litiază biliară, osteoporoză.

Există metodo ruffini e papilloma virus afecţiuni particulare fiecărui sex, ţinând de sfera genitală şi de perioada reproductivă, patologia sexului feminin fiind puternic influenţată de statusul hormonal bolile legate de procesul aterosclerotic apar mai tardiv, postmenopausal, la sexul feminin, cu excepţia diabeticelor, care au un risc similar cu bărbaţii.

Domiciliul trebuie cunoscut datorită existenţei unor regiuni geografice cu incidenţă crescută a unor boli: guşa prin carenţă de iod în unele zone din Moldova, malaria şi anemiile hemolitice în bazinul Mediteranei, parazitoze tropicale în unele ţări africane. Profesia influenţează apariţia unor maladii; există boli determinate de expunere la noxe de la locul de munc ă, precum silicoza — afectare pulmonară determinată de inhalare de pulberi de siliciu la mineri, pietrari; saturnismul — intoxicaţia cu plumb la lucrătorii din tipografii; antracoza — industria cărbunelui.

Expunerea cronică la radiaţii, prezentă la personalul din laboratoarele radiologie, predispune la apariţia cancerelor sau leucemiei. Munca şi rece favorizează bolile reumatismale, bronşitele. Metodo ruffini e papilloma virus când bolnavul are o simptomatologie polimorfă trebuie încercată ierarhizarea pe baza severităţii, fiind consemnate doar cele mai importante simptome majore.

În practică există şi situaţii când pacientul se Semiologie medicală generală 15 Introducere în semiologia medicală prezintă pentru un control de rutină sau pentru obţinerea unui certificat medical, nefiind prezent nici un simptom. Istoricul bolii Reprezintă partea cea mai dificil ă şi cea mai metodo ruffini e papilloma virus a anamnezei, care trebuie să ofere sintetic descrierea suferinţei pacientului, de la debut până la momentul prezentării la medic.

Xiuang! asspub.ro SWS://asspub.rotant/Germany-Berlin - PDF Free Download

În formularea istoricului este obligatorie obţinerea anumitor informaţii, detaliate în rândurile următoare. Modalitatea de debut a bolii poate fi de tip acut bruscca în cazul disecţiei de aortă, emboliei pulmonare, debut insidios lent, progresiv cum se înregistrează în insuficienţa cardiacă, arteriopatia obliterantă a membrelor sau un debut inaparent nu poate fi localizat temporalîn cazul diabetului zaharat tip 2, al unor hepatopatii cronice.

Detalierea simptomelor pacientului trebuie să respecte elementele clasice de caracterizare a acestora. Localizarea şi iradierea, traducând sub forma regiunilor anatomotopografice indicaţiile pacientului rugăm pacientul să indice cu mâna zona de localizare şi de iradiere a simptomului : durere epigastric ă, junghi subscapular drept etc; trebuie menţionat că proiecţia cutanată a durerii într-o anumită zonă nu corespunde în mod necesar organului sau structurii anatomice subiacente — o durere epigastric ă nu aparţine întotdeauna unei afecţiuni gastrice, o durere interscapulovertebrală poate semnifica o criză anginoasă şi exemplele sunt numeroase.

Reperele temporale ale simptomelor se metodo ruffini e papilloma virus printr-un set de întrebări ţintite: când au debutat în urmă cu o oră, cu o lună, la începutul unei boli cronice, în evoluţie sau nu se poate preciza momentul exact al apariţieicum au debutat brusc, insidioscum au evoluat în timp agravare, ameliorare, dispariţie spontană sau după tratamentcât durează simptomele, cât de des apar permanente — dispneea sau cu caracter paroxistic — palpitaţiile, durerea anginoasă.

Fenomenele de însoţire sunt alte simptome sau manifest ări fizice care acompaniază, preced sau succed unui anumit simptom metodo ruffini e papilloma virus poliurică după 16 Florin Mitu Introducere în semiologia metodo ruffini e papilloma virus tahicardia paroxistică supraventriculară, transpiraţii reci în criza hipoglicemică, fenomenele premergătoare crizelor epileptice - aura.

Circumstanţele de apariţie a simptomelor descriu contextul în care bolnavul a remarcat apariţia acestora: trepidaţiile mijloacelor de metodo ruffini e papilloma virus pot declanşa colica renală, un prânz copios, abundent în grăsimi şi alcool poate provoca pancreatită acută, un efort fizic susţinut precipită crizele anginoase, omiterea prizelor de insulină poate declanşa cetoacidoză la un diabetic de tip 1.

Factorii agravanţi sunt reprezentaţi de manevre, acţiuni sau medicaţie care accentuează simptomele iar factorii de ameliorare pot fi atitudini antalgice, medicaţie sau gesturi care ameliorează simptomele exemple: tableta de nitroglicerină sublingual calmează durerea anginoasă, poziţia şezândă sau ortostatismul ameliorează dispneea paroxistică, lumina accentuează migrena, artralgiile de tip inflamator se accentuează nocturn etc.

• Укоризненно настаивал он -- Ну что с тобой может приключиться, если ты дойдешь до того конца туннеля и выглянешь наружу.

• Que es el virus del papiloma humano en la mujer
• Respiratory epithelium papilloma